Limba Romāna, o limba prelatina

Desi de formatie realista, tehnica, de mic copil mi-a placut istoria, literatura, poezia, si filosofia. Acestea sunt pasiunile mele, pe lānga profesia mea īn care pun la fel de multa pasiune.

Fiind interesat de istorie, niciodata n-am fost de acord cu teza oficiala a "romanizarii" dacilor. Eu m-am considerat din totdeauna si ma consider dac, si ma māndresc cu aceasta.

Nu-mi puteam imagina ca un popor īsi poate abandona limba si sa adopte alta, asa la "ordin" īn doar cātiva ani (164 !!!).

Un popor nu-si lasa limba, numai īn cazul īn care dispare. Si daca pornesti de la o premiza falsa, nu ai cum sa ajungi la adevar.

Datorita acestei "teorii", care nu sta īn picioare, unii "istorici" ca Roesler, Haraszti, etc. sustin teza ca noi am venit din Balcani, iar dacii au fost exterminati īn masa.

Ei vin cu argumente solide, īmpotriva tezei romanizarii, comparānd provinciile romane īn functie de timpul de dominatie (1)

Anul cuceririi 

Anul evacuarii

Anii de stapānire

Provincia

Illyria & Dalmatia 

168 ī.d.H.

476 d.H.

644

Epirus & Achaea       

168 ī.d.H.

395 d.H.

563

Macedonia

146 ī.d.H.

395 d.H.

541

Thracia

46 ī.d.H.

395 d.H.

441

Moesia 

44 ī.d.H.

395 d.H.

439

Pannonia

10 ī.d.H.

408 d.H.

418

Dacia

107 d.H.

271 d.H..

164(!)

O logica simpla īmi spunea ca nu poate sta īn picioare aceasta teorie, īn Britania romanii au stat 500 de ani, si nu sunt latini, īn Ardeal ungurii au stat 1000 de ani, si totusi limba nu ne-au schimbat-o, cum n-au schimbat nici limba macedonenilor (aromānilor, cuto-vlahilor), nici grecii, nici romanii, nici turcii, si nici bulgarii. Singurii care-i īntelegem suntem noi.

Avānd convingerea ca limba dacilor n-a murit, am īncercat sa-mi explic de ce limba noastra se aseamana atāt de mult cu latina. Exista doar o explicatie, ei sunt urmasii dacilor, tracilor si nu invers. Nicolaie Densusianu spunea īn lucrarea "Dacia preistorica" ca limba "latina vulgara" pomenita de istorici era limba marelui neam al tracilor, iar latina, era o "traca literara". El spunea ca romanii la Sarmisegetusa n-au avut nevoie de talmaci. (2)

Cum va explicati ca taranii daci au putut īnvata atāt de bine latina, ca sa realizeze cea mai unitara "latina" cunoscuta, pe care latinii īnsisi nu au fost īn stare s-o realizeze nici macar īn Italia, la ei acasa. Īn Italia exista si astazi dialecte ca cel Toscan, Lombard, Calabrian ori Sardinian, care-i fac sa nu se īnteleaga īntre ei. Se estimeaza ca ar fi cca. 1500 de dialecte īn Italia. Acest lucru dovedeste ca Italia n-a fost "romanizata" la ea acasa. Atunci cum explicam "romanizarea" Daciei, de legiunile romane care erau recrutate de pe tot cuprinsul Imperiului ? Nu stiau ei sa vorbasca bine latina, nu sa-i īnvete si pe altii, si sa nu uitam ca Dacia a fost ocupata doar 14%. Ce i-a obligat pe dacii liberi sa se "romanizeze"? O situatie similara se intālneste si īn alte tari Europene: Franta, Spania, Marea Britanie, Germania, īn care locuitorii comunica īntre ei prin intermediul limbii litarare, īnvatata īn scoala. Īn Romānia situatia sta cu totul altfel. Toata populatia tarii este capabila sa comunice prin limba īnsusita de mic copil acasa īn familie.

Convingera mea este ca dacii erau urmasii aryenilor , acei proto-europeni, din care s-au desprins toate popoarele indo-europene.

Mai bine de jumatate din lexicul limbii romāne l-am mostenit direct de la acei proto-europeni, pelasgi, traco-danubieni.

Latinii au fost traci si ei, o spun poetii si istoricii lor.

Vergilius (70-19 ī.d.H.) īn celebrul sau poem epic "Aeneida" la imortalizat ca erou principal pe tracul Eneas supravietuitor al razboiului greco-troian, si care ar fi emigrat īn peninsula Italica, fiind intemeietorul poporului roman.

Arborele tracic numara peste 200 de triburi, esentiale fiind cele ale Dacilor, Getilor, Ramanilor (īntemeietorii Troiei), Bessilor (metalurgisti), Latinilor etc.
Dio Casius a spus "si iarasi sa nu uitam ca Traian - Troian a fost trac veritabil. Luptele dintre Traian si Decebal au fost razboaie fraticide, iar Tracii au fost Daci".
Dupa Mircea Eliade, numarul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 ("Dictionar al Religiilor", pag. 265).

Prof. Dumitru Balasa a alcatuit un tabel al acestora numarānd nu mai putin de 150 de ramuri tracice (vezi "Tara Soarelui" sau "Istoria Daco-Romāniei", ed. Kagaion, 1997).
Herodot (425 BC) considera: "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, Tracii au multe nume, dupa regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleasi la toti" (Fontes, I, 65).(3)

In 1786 W. Jones a intuit si afirmat provenienta sanskritei, elinei si latinei dintr-o "limba matca". De atunci numerosi cercetatori s-au straduit sa reconstruiasca aceasta limba "matca", generānd doua teorii care sustin doua origini: limba indo-europeana, pe de o parte si limba aryana pe de alta parte ( localizata in Europa preistorica).

Cercetatoarea americana Marja Gimbutas, profesor la Universitatea din Los Angeles, California, spune:" Romānia este vatra a ceea ce numim "vechea Europa", o entitate culturala cuprinsa īntre 6500-3500 ī.d.H., axata pe o societate matriarhala, teocratica , pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indo-europene patriarhale, de luptatori, din epocile Bronzului si Fierului. A devenit de asemenea evident ca aceasta straveche civilizatie Europeana precede cu cāteva milenii pe cea Sumeriana, facānd imposibila ipoteza conform carea civilizatia razboinica si violenta a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob" (4)

Nu de mult s-a publicat teoria evolutiei speciei umane īn functie de vechimea cromozomala, s-a ajuns la concluzia ca "prima femeie" a aparut īn sud-estul Africii. Urmatorul pas urias a fost īn nordul Egiptului, iar de aici spre Peninsula Balcanica si spatiul Carpato-Danubian.

Profesorii Leon E. Stover si Bruce Kraig īn cartea " The Indo-european heritage ", aparuta la Nelson-Hall Inc.,Publishers, 325 West Jackson Boulevard, Chicago, Illinois 60606, vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europa, a mileniului 5 ī.d.H., care-si avea locul īn centrul Romāniei de azi.

Studiile de arheologie moderna a Universitatilor americane ne īndreptatesc sa ne situam pe primul plan īn Europa ca vechime.

Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea materna a unor mumii vechi de sute si mii de ani. Astfel, de la Nicholas Wade, "Science Time", New York Time, din 2 mai 2000, aflam ca oamenii de stiinta, studiind ADN-ul matern, mostenit din generatie īn generatie, au putut urmari traseul cromozomial al speciei umane, mergānd pana la originea ei, ajungānd, pur si simplu, la acea pereche primordiala, la "Adam" si "Eva".

Americanii īsi redescopera istoria, studiile recente cromozomiale aratānd migratia omului preistoric spre America, nu din Africa, ci din Asia. Dr. Wallace descopera ca aproape toti indienii americani au o mitocondrie care apartine ramurilor, pe care el le numeste: A, B, C si D. Aceasta migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o singura exceptie, a unei "Eve" (ramura feminina X) venita din Europa, de undeva din nordul spatiului Carpato-Dunarean. (5)

Iata ce spune dl. N. Savescu in "Noi nu suntem urmasii Romei" la pag.113:

"Īn anul 2000 B.C. triburi de origine europeana, autonumindu-se Arieni (īn sanscrita Arya=nobil), invadeaza partea nord vestica a Indiei. Originea acestor triburi europene este īnca discutata: unii īi considera de origine greaca, germana, celta, dar cei mai multi cred ca erau de origine "latina"- datorita īnrudirii multor cuvinte sanskrite cu cele "latine".
Cercetari fara repros au stabilit, dupa īndelungate cautari, ca singurul SPATIU care raspunde conditiilor din vechea literatura vedica, este cel Carpatic, īn care īnvatatii de la Universitatea din Cambridge plaseaza sub titulatura "Ancient India" faza primara a Culturii Vedice. (E.J.Rapson "The Cambridge History of India -pag.65 - 76).

Īn 1993 la editura Barnes & Noble Books apare lucrarea lui V.Gordon Childe "The History of Civilization - The ARYANS". Autorul expune īn aceasta carte la pagina 176-177 o harta a distributiei Aryenilor īn timpul primei lor aparitii din care reiese clar amplasarea acestora īn spatiul Carpato- Dunarean, īntre Carpati si Nistru precum si īntre Carpati si Peninsula Balcanica.
Acesti invadatori arieni aveau o organizare tribala, avānd īn fruntea fiecarui trib un Rege - Rajah a carui functie era ereditara. Viata de familie era dominata de:
TATA (Pitar īn sanskrita - nu va suna acest cuvant familiar? ... cel care aduce "PITA" īn casa) care in germana este VATER, iar īn latina PATER.
1) MAMA (MATAR īn sanskrita, MUTTER īn germana, MATER īn latina si MITIR īn greaca) se bucura de o oarecare libertate, avānd autoritate asupra copiilor si servitorilor.
Aceasta populatie Aryana - alba, se suprapune populatiei locale negroide, fara īnsa a se amesteca cu aceasta, divizānd societatea indiana-hindusa in 4 clase sociale numite CASTE:
1.Casta Preotilor - Brahmanii, Aryenii
2.Casta Domnitorilor si Razboinicilor - Ksatriya
3.Casta Negustorilor si taranilor - Vaisyas
4.Casta Servitorilor - Sudras care "asudau" muncind pentru primii.
Casta cea mai importanta era cea a Brahmanilor, a celor "nascuti de doua ori", a doua nastere fiind considerata initierea īn stiinta Arienilor, īn stiinta Vedica. Literatura sacra se īmparte īn doua mari grupuri:
1) auzita, stiuta - shruti (se pronunta "asruti" - traducerea fonetica este foarte asemanatoare: "stiuti"..."sruti".)
2) scrisa - smrti - īn sanskrita.

Textele din literatura "Shruti" se bucura de cea mai mare autoritate, ele fiind considerate ca transmise oamenilor de catre ZEI. Din aceasta grupare fac parte: RIG VEDA, SAMA VEDA, ATHARUA VEDA, BRAHMANAS, ARANYAKAS si UPANISADELE.
Cuvantul "vede" or "vid" īn sanskrita , īnseamna "a cunoaste", "a vedea" (cu ce limba din lume seamana... va las pe dumneavoastra, romānilor sa descoperiti!)

Primele 4 colectii contin imne dedicate unor zeitati, īn timp ce UPANISADELE, contin gāndiri speculative, filozofice, īn cautarea permanenta a realitatii absolute. Competitive cu scrierile oricarui mare filozof prezent contemporan, ele contin instructiuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt īn numar de 108, dar mai cunoscute sunt numai 10 din ele. Spre curiozitatea dumneavoastra, sa vedem cum īncepe fiecare, chiar traduse īn engleza. O alegem pe prima (din cartea "the UppanisHads" ce se poate cumpara la Barnes & Noble Books):

"OM (KATHA)...
May Brahman protect us,
May He guide us,
"OM- PEACE, PEACE, PEACE..."

Singurul cuvānt care nu a putut fi "tradus" din sanskrita īn engleza, a fost "OM" -cuvānt "de neanteles" īn "toata lumea"... Sa fie chiar asa?! Iar īn prefata lucrarii autorul ni-l explica: "OM" - symbol of Brahman or God - is to hindus Divine ... and has a solemn resonance, indefinitely prolonged." Cuvāntul OM simbolizeaza legatura dintre fiinta suprema si materie, este cuvāntul pronuntat īn templele hinduse cu respect, cei ce-l rostesc stānd īn picioare.
Dar cuvāntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva īl aveau si stramosii nostri? SUCIDAVA (orasul zeului SUCI)... MOLDAVA (tinutul zeului MOL). Cuvinte īnainte fara nici un īnteles, īncep sa-si capete o explicatie. Sa fie oare si alte cuvinte "asemanatoare"? Cuvāntul "IAMA", nu este cunoscut īn limba romāna curenta ... dar figureaza īntr-o expresie proverbiala, foarte frecventa: "a da iama-n vite (cu sensul de a raspāndi moarte-n vite) - "IAMA" este domnul si judecatorul mortilor īn religia vedica." (6)

Nu de mult, la Primul Congres International de Dacologie, Bucuresti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor īn istorie Augustin Deac vorbea despre Codex Rohonczy, o cronica daco-romaneasca, īnsumānd 448 pagini, scrisa īn limba romāna arhaica, "latina vulgara"cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagina se afla scrise circa 9-14 rānduri. Īn text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezinta diferite scene laice si religioase. Directia scrierii este de la dreapta la stānga si textul se citeste de jos īn sus. Descoperim ca īn bisericele vechi, daco-romānesti, cultul ortodox se exercita īn limba "latina vulgara", chiar pīna īn secolele XII-XIII, cānd s-a trecut la oficierea cultului īn limbile greaca si slavona.

Codexul cuprinde mai multe texte, ca Juramāntul tinerilor vlahi, diferite discursuri rostite īn fata ostasilor vlahi īnaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o Cronica privind viata voievodului Vlad, care a condos Vlahia īntre anii 1046-1091, Imnul victoriei vlahilor, condusi de Vlad asupra pecenegilor, īnsotit de note muzicale etc.

Atunci sa nu te revolti si sa te īntrebi : " de ce institute de specialitate ale Academiei Romāne au ramas pasive la descoperirea si descifrarea acestui document istoric, scris in limba daco-romāna, latina dunareana" īntr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult īnaintea celui latin al romanilor ? (7)

Faptul ca NOI suntem stramosii tuturor popoarelor latine si nici decum o ruda marginala, abia acceptata, ar trebui sa ne faca sa ne māndrim si nu sa cautam contra argumente.

Istoricii si lingvistii nostrii ne spun: "Romanizarea Daciei nu a īnsemnat nimicirea localnicilor, ci asimilarea lor." Dimpotriva, noi am asimilat tot ce a trecut peste noi. Ovidiu, acest "paene poeta getes," īn una din ale sale "Epistoles ex Ponto" (IV, II, 21, 22) scrie: "Si quis in hac lipsum posuisset Homerum, esset, crede mihi, factus et ille Getes!" Sau īn traducerea libera a lui Camilar: "Homer, adus īn locu-mi, el, marele poet, / Cu timpul ca si mine ar fi ajuns un get."Crede mihi! zice Ovidiu, el care i-a cunoscut bine si care a si scris elegii īn limba lor, desi la īnceput nu-i placeau acesti "barbari pletosi." (8)

Sunt atātea dovezi, istorice, arheologice, si lingvistice, īncāt numai cine nu vrea nu le vede.

Iata ce spune dl. Mihai VINEREANU(City University, New York), īn articolul "CU SERIOZITATE DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMĀNE" publicat pe internet pe serverul "Institutului de civilizatie dacica" din R. Moldova la adresa:

http://www.iatp.md/dava/Vinereanu/vinereanu.html

"O analiza atenta a limbii Romāne indica īnca de la īnceput o serie de neclaritati. Īn lexicul nostru se constata ca exista multe etimologii necunoscute sau trimise la diferite surse. Acest fapt denota multa usurinta si graba īn stabilirea etimologiei unui cuvānt. Lingvistica comparativ-istorica s-a facut la noi īn mod destul de superficial. Etimologiile s-au stabilit pe baza unor asemanari fara sa se tina cont deloc sau aproape deloc de principiile de evolutie fonologica specifice limbii Romāne. Astfel s-a ajuns ca o multime de cuvinte care au fost īmprumutate de limbile īnvecinate din romāna sa fie considerate īmprumuturi ale romānei din aceste limbi. Cercetarea atenta a mai multor limbi Indo-Europene antice si moderne precum Sanskrita, Hitita, Lituaniana, Letona si mai ales Albaneza dezvaluie cercetatorului multe surprize. "(9)

Limbile indo-europene se īmpart īn doua grupuri numite conventional kentum si satem. Una din deosebirile caracteristice dintre ele consta īn faptul ca palatalelor din limbile de tip kentum le corespund, īn limbile satem spirante, aceasta īnseamna ca numeroase elemente lexicale care contin consoanele k si g(h) īn limbile din primul grup cuprind consoanele s si z īn limbile din al doilea grup. Exemplu s-a dat cuvāntul 100 (suta) : kentum īn latina (se scria centum) si satem īn persana veche.

Din grupul kentum faceau parte limbi ca latina, greaca, celta, vechea germana, etc., iar din grupul satem sanskrita, scita, persana, idiomurile balto-slave si altele.

S-a putut stabili ca limba traco-dacica face parte din grupul satem , fiind īnrudita cu sanskrita, cu cele balto-slavice, dar mai ales cu ilira vorbita īn partea de apus a Peninsulei Balcanice si īn tinuturile Calabriei si Apuliei din Italia sud-estica. (10)

Foarte multe cuvinte romānesti se aseamana mai mult cu sanskrita decāt cu latina, sau altele catalogate de DEX ca īmprumutate din slavona, bulgara, sau etimologie necunoscuta, le gasim īn sanskrita. (vezi tebel 1,2,3,4)

Tabel 1.

Tabel 2.

Tabel 3.

Tabel 4.

In colana Sansk. Explicatiile īn franceza din paranteza sunt preluate din dictionar.

Am sa fac cāteva comentarii pe baza acestor tabele.

Cuvātul romānesc apa, DEX-ul ne spune ca deriva din latinescul aqua. Oare e posibil ca din pre-indo-europeanul (aryanul) apa care ajunge īn lat. aqua, dupa mii de ani noi cei "romanizati" sa-l transformam cum a fost la origini, īn apa.

Stim datorita unor hidronime ca īn Traco-Daca la apa se spunea tot apa (ex. Salapia, care ar īnsemna apa sarata). Trebuie precizat ca aceste asemanari se datoreaza fondului comun Indo-European si nu este vorba aici de nici un fel de īmprumuturi, asa cum de multe ori s-a crezut.

Romānescul soare, DEX-ul ne spune ca vine din lat. sol-is. Oare chiar asa sa fie?

Īn muntii Orastiei exista masivul Surianul. Se stie ca stramosii nostrii urcau muntele sa se īnchine zeilor (Surya, zeul soarelui la vedici, care l-a īnlocuit pe Mitra. Noi avem localitatea Mitreni, lānga Oltenita.).

A īmbraca se da ca mutatie din latina. In-braca, braca erau nadragii, cioarecii dacilor. Azi avem bracinari, breciri (Gorj). Bracas, bracatu, braceus, norv. brok, angl.sax. broc. Dacii erau porecliti de romani bracati, iar Ovidiu punea īn vers astfel: Braccata turba getarum.

Sau saga. Aceasta era o haina despicata mult la spate. Ce ar putea fi atunci di- sau de- saga? di sau de arata doi, doua. Īn acest caz n-ar mai proveni din bulgareste cum ne descurca dictionarul. Ce sa zicem de satār? Nu am uitat de satārgii, osteni īn Moldova si īn Tara Romāneasca prin sec. XVI-XVII. Satār se spune ca vine din albaneza sau turca. S-a uitat de neamul trac al satrilor, purtatori de sabie, de satār.

Rom. canepa, (īn sanskrita kanapa) se da din lat. canabis, preluat de la greci. Asa sa fie?

Iata ce spune Herodot: "Īn tara scitilor creste cānepa, o planta care seama