Situată în linie dreaptă
la 10 Km Sud-Vest de Casa
Poporului, Capitala de început a Statului Dac Centralizat făurit de
Burebista, Argedava, reprezintă astăzi un promontoriu, căruia i
se spune Nucet ; o movilă ce înaintează ca o săgeată spre
albia Argeşului, pe malul drept al acestuia, la care ajungi prin
traversarea Comunei Popeşti-Novaci, denumită Popeşti, şi
notată pe hartă în Judeţul Giurgiu.
Platoul
Nucetului măsoară 160 m lungime de la Nord la Sud, 120 m lăţime
de la Est la Vest şi are o înălţime de 20 m. Fortificaţiile
sunt amplasate în partea de Sud-Sud-Est şi Vest-Sud-Vest de Nucet.
Promontoriul Nucetului are 6 niveluri de civilizaţie, fiind locuit neântrerupt
pâna în zilele noastre. Nucetul este numai creştetul unui complex de cetăţi
getice întinse pe o rază de cel puţin 17 Km, de la Grădinari -
Ogrezeni şi până la Adunaţii Copăceni, puternice fortificaţii
construite pe structurile străvechi ale unor aşezări, ale căror
datare depăşeşte 10.000 de ani, socotiţi de la anul de graţie
în care scriem aceste rânduri, adică 2002 conform calendarului creştin.
Studiate
în teren, movilele de astăzi se dovedesc a fi Ro-vine-le “din câmpii“
la care face referire Mihai Eminescu, fortificaţii pe linia Argeşului,
folosite mii şi mii de ani ca linie de apărare a Ţării
Zeilor, în spatele Okeanului Potamos, pe direcţia Centrului Spiritual al
Ţării.
Aici
identificăm, şi noi, desfăşurarea bătăliei de la
Ro-vine a lui Basarab Mircea zis “Cel Bătrân”, tot în aceste locuri
şi Mihai Voevod Pătraşcu fiul Teodorei – Basarab, zis “Cel
Viteaz” – Reunificatorul, şi-a concentrat forţele armate împortiva
invadatorilor străini la Ogrezeni, unde şi-a format “ogreziile”,
adică batalioanele, iar la Gorneni, în apropiere, a fost dat semnalul de
luptă.
Ultimul
Basarab, Constantin Brâncoveanu, pentru a proteja Argedava şi împrejurimile
sacre cu pădurea Novăceanca, a ridicat nenumărate biserici pe
care le-a înzestrat cu pământ şi păduri, în felul acesta urmărind
protejarea acestor locuri.
Astfel,
biserica din Nucet este ridicată de Domnul Constantin Brâncoveanu la 1688,
ornată cu splendidul brâu brâncovenesc, sursă de inspiraţie a
lui Constantin Brâncuşi pentru Coloana Infinitului. Deasupra altarului
acestei biserici au existat doi dragoni. Astăzi mai poate fi admirat numai
unul singur.
Alegerea
nu credem că a fost deloc întâmplătoare, locul cu pricina fiind un
important centru ecleziastic în secolul al V e.n., aşa după cum ne
arată şi numele ce-l poartă … Popeşti ( Popii din Nucet ).
Denumirea de Nucet foarte posibil se trage de la Sfântul Nicetas care a întemeiat
în Dacia, la … Angesem, un episcopat
ridicat la rang de Mitropolie în sec. VI, alături de Episcopia de Milcov.
Denumirea de Novaci, face trimitere la “uriaşi”.
În
apropiere, pe o altă Ro-vină, în Comuna Mihăileşti, încă
o biserică brâncovenească ridicată în anul 1712, azi năpădită
de “investitori” care i-au smuls pământul dăruit de marele Domn,
ne arată măreţia locului. Cimitirul de lângă biserică,
astăzi mai mult devastat, mai păstrează încă cruci având
pe ele desenate … Soarele. Deasemenea, în satul Novaci, Comuna Popeşti,
o altă biserică veche protejează încă
un alt loc sacru.
Argedava
a fost aleasă, în mod neinspirat, drept loc de conac, de unii fanarioţi,
dispăruţi fulgerător în străfundurile cetăţii cu
tot cu castelele lor efemere.
Anunţată
de Cezar Boliac în 1869, cetatea Argedava a început a fi “cercetată”
de către arheologi, neîntrerupt,
pâna în zilele noastre.
Astfel,
Vasile Pârvan, cel ce identifică Argeşul ca fiind Argessis din
vechime, îşi extinde săpăturile de la Piscul Crăsanilor la
Argedava în anul 1926. Sapă şi … moare în anul 1927, nu înainte
de a fi convins că a descoperit cetatea de scaun a lui Burebista.
După
această dată, monopolul săpăturilor l-a avut Dinu V.
Rosetti.
Decretul
în cinstea lui Acornion descoperit la Balcic şi controversele în jurul
acestui document au avut darul să încurce iţele descifrării
primei capitale a lui Burebista. Aşa e când vrei să demonstrezi că
… găina a precedat oul.
Argedava
a mai fost vizitată şi transformată în şantier arheologic
şi de distinsa familia Vulpe : Radu, Ecaterina Dunăreanu-Vulpe iar mai
apoi Alexandru. Renumiţii
arheologi identifică,
fără dubii, cetatea de la Popeşti cu Argedava, fapt prea bine
cunoscut de localnici de la moşii lor.
Astfel,
partea de Nord a Nucetului ( Curtea Princiară ) şi vestul Nucetului (
Necropola Zeilor ) au revenit lui Dinu V. Rosetti, iar partea de Est şi
Sud-Est cu cele două palate plus clădirea cu absidă
au revenit arheologilor Ecaterina Dunăreanu Vulpe şi Radu
Vulpe. Ulterior întreg Nucetul a fost devastat.
Săpături
recente au efectuat, din anul 1990, Nona Pălincaş şi Calista
Fischer. Rezultatul cercetărilor arheologice s-au concretizat într-o
comunicare de specialitate, “Evaluare arheologică a probelor
C14 din cetatea de la Popeşti (România) fondată în
perioada târzie de bronz “ – 2000.
Lucrarea
şi
Referatele au meritul de a
demonstra, fără putinţă de tăgadă, că Popeşti
este cercul de foc al arheologiei noastre.
Vizionările
din teren ne-au demonstrat stadiul avansat de ruină în care se află
cetatea, total neprotejată împotriva intemperiilor, lăsată la
voia întâmplării şi hazardului.
Mai mult cunoaştem de la localnici, care amabili ne-au destăinuit
interesante lucruri, (spre ştiinţa
Domniilor Voastre, vă îndemnăm de a merge în teren şi de a vă
convinge personal ), următoarele :
-
Nucetul şi toate Ro-vine-le de pe aliniamentul Grădinari – Ogrezeni
–
Adunaţii
Copăceni au fost ridicate de “uriaşi care au cărat pământul
cu poala“.
-
Nucetul este numai creştetul Argedavei, cetatea de scaun a lui
Burebista,
decapitat în satul Buda din apropriere în anul 44 i.e.n., 5464
ani socotiţi de noi, luând drept referinţă inscripţia
de la Biserica Curtea de Argeş, de pe mormântul lui Neagoe Basarab, unde
marele domnitor cărturar ne arată că a săvârşit această
mănăstire la anul 7025, informaţie care actualizată, dovedeşte
că astăzi suntem în anul 7510.
-
Înainte de cel de al doilea război mondial, în Nucet au fost aduşi
mai
mulţi
deţinuţi, păziţi de militari care i-au pus pe aceştia să
sape în cetate.
Săpăturile
arheologice au reînceput în anul 1946, dar cu mare
intensitate
din 1950 până în 1954
şi cu o largă asistenţă internaţională. La aceste
săpături au fost folosiţi localnici sub pază, ca muncitori
cu ziua la săpat, plătiţi cu … 8 lei pe zi. Copiii săraci
erau folosiţi la strângerea şi curăţarea diverselor obiecte
dezgropate, precum şi a unor oseminte umane de oameni … uriaşi,
apreciaţi de localnici ca având o înălţime de peste 5 m. Astfel
au fost deshumaţi din Nucet, “Necropola
Zeilor”, vestul cetăţii, scheletele a peste … 80 de “uriaşi”.
Această
din urmă informaţie am găsit-o şi la Măriuţa, altă
cetate geto-dacă, în urma discuţiilor purtate cu un localnic ce a săpat
în cetate. Localitatea Măriuţa este situată în Judeţul Calăraşi,
unde au fost deshumate trei schelete de uriaşi, dintre care unul făra
cap. Săpăturile au fost coordonate în acest punct arheologic de către
profesorul Simon Mihai, dispărut în anul 1990, în condiţii neclare.
Despre acest loc deosebit de important pentru cunoaşterea celor mai îndepărtate
timpuri, vom prezenta ulterior un material complet.
-
“Arheologii” din Argedava, “cu mâinile la spate, vorbind când în
româneşte
când în altă limbă”, au pus copiii săraci, în special fetiţele,
să spele “ciotoaiele” şi “căpăţânile ăle
mari”, după care minorii erau puşi să le bocească. Întrebaţi
de localnici, “arheologii” le-au spus că acei “uriaşi” sunt
Jidovii (!?).
Aşa
ne-a relatat octogenarul orb Manolache Manole, Ghencea Ioana şi Ghencea
Marin din satul Popeşti, participanţi la săpăturile
arheologice.
Din
partea de Nord-Est a cetăţii, a fost ridicată cu macaraua o placă
foarte
mare de andezit având desenată pe ea … Soarele. În ce muzeu a fost oare
expusă ?
Din
partea de Est a cetăţii au fost ridicate cca. 6 vetre de cult şi
stâlpii
unui
Calendar Geto-Dac. Se naşte întrebarea : unde sunt aceste vetre de cult
şi Stâplii Calendarului ?
-
Desenul unei vetre de cult este prezentat sumar de Mioara Turcu în “Cetăţi
geto-dacice în Câmpia Munteniei”.
O cantitate însemnată de monezi de toate tipurile au fost
descoperite
cu
ocazia săpăturilor, ponderea deţinând-o cele de argint. Ulcelele pline de argintărie găsite de
localnici erau recompensate cu “un ban pentru ţuică“.
Aşa
după cum ne-o dovedeşte urna de incinerare, precum şi ceşcuţa
găsită în interior, cultul înmormântării
practicat
la un moment dat în cetate a fost acela al incinerării, şi totuşi,
osemintele de care am făcut vorbire, ne demonstrează că, mult
timp mai înainte de practicarea acestui cult, înhumarea constituia un ritual
specific acelor oameni deosebit de înalţi. ( Zeii !? )
De
o parte şi de alta a Argedavei se întind mai mult de 7 cetăţi
getice care
comunică
între ele printr-un tunel subteran, îndelung căutat. Izvoarele locale ne
relatează că în partea de Est a cetăţii, s-a descoperit un
tunel care porneşte din Nucet către pintenul pe care este aşezată
biserica şi cimitirul, tunel aflat la cca. 17 m adâncime, şi că
tunelul cu pricina a fost declarat … fântână şi acoperit urgent cu
pământ luat din alt loc.(!?)
În
faţa Nucetului, către râul Argeş, două balastiere scot la
iveală trunchiuri de copaci şi pomi de dimensiuni impresionante
carbonizate, semn al existenţei în trecut a unei mari grădini. Eden ?
Toate
Ro-vine-le adăpostesc palate subterane legate între ele, ce întrec
în
grandoare orice cetate sau complex de cetăţi descoperite pâna acum în
Dacia.
Recentele
excavări ale celor două balastiere
vor conduce la completa distrugere a Nucetului. Acest deznodământ
“planificat din neştiinţă” trebuie evitat cu orice preţ.
-
Constatările din teren ne-au întărit convingerea că în
lipsa oricărei protecţii artificiale, Nucetul se surpă zi de zi
în valea Argeşului, mai ales că “binevoitorii” dau foc lăstărişului
ce apără cetatea, lăstăriş care renaşte
primăvară de primăvară, spre disperarea unora, apărând
cu îndârjire Argedava.
“
Noi ştim multe, dar cine să ne asculte ? “ ne-a declarat un
nonagenar din comuna Popeşti.
Afirmaţiile
unor istorici, precum că toate cetăţile din Muntenia, inclusiv
Argedava, şi-au încetat brusc activitatea în anii 11-12 e.n. ca urmare a
expediţiei militare a unui oarecare general roman, Sextus Aelius Catus, ce
ar fi deportat o populaţie de 50.000 de locuitori din Dacia la sud de Dunăre,
combinată cu o presupusă altă acţiune de acelaşi gen,
în anii 62-66 e.n., ce ar fi fost săvârşită de Tiberius Platius
Silvanus Aelianus, guvernator al Moesiei, care şi el ar fi deportat o
populaţie de 100.000 de geţi la sud de Dunăre, noi le considerăm
vorbe în vânt scrise de antici şi preluate fără discernământ
de unii contemporani, fără prea multă cu-get-are, deci lipsite de
temei istoric real care, ca şi multe alte neadevăruri, au făcut
mult rău neamului nostru geto-dac.
Ţinând cont de cele prezentate mai sus, noi considerăm că
se impune alcătuirea unui colectiv de specialişti patrioţi, care
să aprofundeze cercetările cu privire la cetatea getică de la
Popeşti, Argedava, prin restudierea documentelor de până acum,
depistarea de noi documente istorice, organizarea unor săpături
arheologice în Nucet şi în
împrejurimi, în scopul demonstrării unei realităţi istorice :
Popeşti este Argedava lui Burebista situată pe râul Argeş, fost
Argessis.
Şi
noi, considerăm că Argedava este vestita cetate Hellis menţionată
de antici drept Cetatea Soarelui. În susţinerea acestei teze ţinem
cont de poziţionarea cetăţii, măreţia locului şi
întinderea fortificaţiilor.
Trebuie să specificăm că se impune alcătuirea unui
plan de investigaţii arhgeologice la capătul căruia întreaga
cetate să fie restaurată şi protejată, astfel ea putând
deveni un centru turistic, istoric şi arheologic de cea mai mare importanţă
pentru ţara noastră şi pentru umanitate.
Apreciem
la superlativ iniţiativa Domnului Prof. Dr. Napoleon Săvescu de a
ridica la Orăştie o statuie a lui Burebista. A fost binevenită.
Un act de dreptate şi de cinstire a marelui rege. Monumentul ridicat în
Ardeal stă drept pavăză întregii românimi.
Pentru
cinstirea acestui strămoş al nostru, al tuturor geto-dacilor, credem
noi că se impune înălţarea unei mari statui şi în CA-SA
CU-GEŢI a lui Burebista, adică la ARGE-DAVA, acolo unde a văzut
pe Pământ, acest MAR-E GET
cerul, pentru întâia şi ultima oară, în Nucet.
Statuia
lui Burebista este bine să fie amplasată în partea de Nord, pe locul
Palatului Princiar, cu faţa către
Capitala Bu cu re şti.
Aici,
pe malul Argessis-ului, unde s-a născut acea minte luminată care a făcut
posibilă apariţia pe harta vechii lumii a Marii Dacii şi a celui
mai mare stat monoteist din lume, unde s-a născut ideea unificării,
sau, cine poate şti, a reunificării întregului neam, trebuie să
se înalţe statuia Marelui Spirit şi Suflet de Get care a fost
Burebista.
Facem
menţiunea că cercetările trebuie extinse şi asupra mediului
ambiant, care face din Argedava o comoară nu numai arheologico-istorică
dar şi una de cult, dat fiind vechimea cultului Soarelui pe această
Rovină. Proprietăţile curative ale apelor şi izvoarelor din
această zonă, şi în mod deosebit mediul ambiant din cetate, au
efecte benefice asupra organismului uman, o simplă plimbare prin cetate având
darul de a linişti psihicul şi a tonifica organismul, în vreme ce o
sticlă cu apă din Argeş, lăsată în cetate câteva ore,
are efecte benefice pentru cel ce o bea, lucru prea bine ştiut de
localinici de la moşii lor, oameni de altfel foarte longevivi. Toate cu o
condiţie :
-
Să intri în Cetatea Zeilor cu gândurile curate.
Faţă
de cele prezentate mai sus, cerem Guvernului României, Ministerului
Culturii,
Muzeului de Istorie Naţională şi Muzeului de Istorie al
Municipiului Bucureşti să intervină de urgenţă pentru
stoparea distrugerii Argedavei, prin măsuri energice privind protecţia
Nucetului, alcătuirea unei Comisii Naţionale de Arheologie care să
preia controlul total asupra oricăror săpături, crearea unui
Comitet Arheologic Naţional, alcătuit din specialişti, buni români.
Ne exprimăm intenţia de a înfiinţa Fundatia “Burebista-Argedava“ în scopul protejarii cetăţii, finanţării cercetărilor ştiinţifice şi editării studiilor de specialitate, pentru ca toţi urmaşii geto-dacilor să cunoască locul de naştere al civilizaţiei noastre.