|
Puternic, violent,
imprevizibil si uneori chiar crud, ursul este un animal venerat inca din cele mai vechi
timpuri; cultul Ursului era atestat la geto-daci, insusi numele lui Zamolxis fiind legat
de blana acestui animal. In mitologia româneasca Ursul este investit cu multiple virtuti
apotropaice (protectoare), terapeutice si meteorologice. Jocul cu masti de Urs
simbolizeaza moartea si reinvierea naturii. Etalarea de forta, vitalitate si dibacie in
miscari Jocul Ursului este extrem de spectaculos in Moldova. Mastile costum sunt realizate
fie din insasi blana animalului, jupuita impreuna cu capul ursului, fie din blana de oaie
sau din paie (funii rasucite si cusute pe un costum de haine mai vechi). Varietarea
modalitatilor de realizare a mastii de Urs este destul de mare, bucurandu-se de o atentie
speciala in Bucovina. Cetele de
Ursi pot fi independente dar, de regula, ele alcatuiesc un nucleu
ceremonial in cadrul grupurilor complexe de mascati (Malanca, Benzile,
Partiile etc.) Jocul propriu-zis al Ursilor (2-4-8) este condus de un
"ursar" (personaj fara masca, imbracat cat mai bizar si cu un
coif pe cap) care ii indeamna sa se miste in ritmul tobelor, batute in
ritmuri tot mai alerte.
|
|
La 15 august, Sfânta
Maria Mare, sarbatoare crestina suprapusa peste sarbatoarea ursului la daci. |
In credintele traditionale
rominesti exista o sarbatoare arhaica dedicata acestui animal: Sâmbata Ursului ( a 3-a
simbata din Postul Mare prepascal), cind in popor se crede ca toate ursoaicele nasc pui.
Simpatizat in zonele folclorice de munte ale Romaniei, ursul e numit familiar Mos Martin,
dar are si o divinitate patronala: Sfintul Ursea.
In antichitate preotesele tuturor variantelor
artemice se invesmintau, la ceremonii, in timpul dansurilor rituale, in piei de urs. |
|
