|
|
|
||||||||||||
|
Diodor din Sicilia |
|
I,
94, 2
Intradevar, se povesteste ca la ariani Zatharaustes a facut sa se creada
ca o zeitate buna le-a dat legile intocmite de el. La asa-numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustinea si el ca a intrat in legatura cu
zeita Hestia, iar la iudei, Moise cu divinitatea careia i se spune Iahve.
XXI, 11
Tracii, care il
facusera prizonier pe fiul regelui, pe Agatocles, l-au trimis inapoi cu
daruri la tatal sau, pregatindu-si astfel o scapare impotriva
intimplarilor neprevazute ale soartei. In acelasi timp ei nadajduiau sa-si
recapete prin aceasta binefacere pamintul pe care il ocupase Lisimah. Ei nu
sperau de loc sa poata cistiga razboiul, de vreme ce aproape toti regii
cei mai puternici s-au inteles intre ei si se ajutau unul pe celalalt.
XXI,
12, 1.
2. Dromichaites, regele
tracilor, dupa ce primi cu multa prietenie pe regele Lisimah, numindu-l si
tata, si-l conduse impreuna cu copii sai intr-o cetate numita Helis
3. Ajungind ostirea lui
Lisimah puterea tracilor acestia se strinsera la un loc alergind in
numar mare si strigara sa le fie dat pe mina regele prizonier, ca sa-l
pedepseasca. Caci spuneau ei poporul, care luase parte la
primejdiile [razboiului], trebuie sa aiba dreptul de a chibzui asupra
felului cum sa fie tratati cei prinsi. Dromichaites fu impotriva
pedepsirii regelui si-i lamuri pe osteni ca este bine sa-l crute pe
barbatul acesta. Daca l-ar omori pe Lisimah spunea el , alti regi au
sa-i ia domnia si se prea poate ca regii acestia sa fie mult mai de temut
decit inaintasul lor. Dar crutindu-l pe Lisimah,
acesta cum se si cuvine are sa se arate recunoscator tracilor,
care i-au daruit viata. lar locurile intarite, aflate mai inainte vreme in
stapinirea tracilor, ei le vor dobindi inapoi fara nici o primejdie.
4. Cu
incuviitarea multimii, Dromichaites
cauta printre
prizonieri pe
prietenii lui Lisimah si totodata pe sclavii care obisnuiau ca sa-l
slujeasca si-i aduse in fata regelui prizonier. Savirsi apoi jertfa si il
pofti pe Lisimah la ospat impreuna cu prietenii sai si pe tracii cei
mai de vaza. [Dromichaites] pregati mese [deosebite]. Pentru cei din jurul
lui Lisimah, intinse un covor regal, luat in lupta, iar pentru sine si
prietenii sai asternu doar paie. 5. De asemenea fura pregatite doua ospete: pentru acei macedoneni, Dromichaites rindui tot felul de mincaruri alese, servite pe o masa de argint, iar tracilor le dadu sa manince zarzavaturi si carne, dar pregatite cu masura, asezindu-le pe niste tablite de lemn, care tineau loc de masa. In cele din urma, puse sa le toarne macedonenilor vin in cupe de argint si de aur, pe cita vreme el si tracii lui beau vinul in pahare de corn si de lemn, asa cum obisnuiesc getii. Pe cind bautura era in toi, Dromichaites umplu [cu vin] cornul cel mai mare, ii spuse lui Lisimah « tata » si il intreba care din cele doua ospete i se pare mai vrednic de un rege: al macedonenilor sau al tracilor. Lisimah ii raspunse ca al macedonenilor
6. Dupa ce pofti la masa pe Lisimah si bautura era in toi,
Dromichaites umplu [cu vin] cornul cel mai mare si spuse lui Lisimah «
tata » si apoi il intreba care dintre cele doua ospete i se pare mai
vrednic de un rege: cel al macedonenilor sau cel al tracilor? La care
Lisimah ii raspunse ca cel al macedonenilor Atunci
zise Dromichaites
de ce
ai lasat acasa
atitea deprinderi,
un trai cit
se poate de ademenitor si o domnie plina de straluciri, si te-a cuprins
dorinta sa vii la niste barbari, care au o viata de salbatici, locuiesc
intr-o tara bintuita de geruri si n-au parte de roade ingrijite? De ce
te-ai silit, impotriva firii, sa-ti duci ostenii pe niste meleaguri in
care orice oaste straina nu poate afla scapare |