Sub regele Ermanaric (cca.350—375) regatul ostrogot se intindea de la Marea de Azov si pina la Marea Baltica. Invazia hunilor a avut urmari catastrofale pentru ostrogoti care sint invinsi si inglobati in confederatia hunica.

    In fata atacurilor hunilor, ostrogotii s-au refugiat si fortificat in Carpatii Orientali, in regiunea Buzaului, unde au ingropat tezaurul tribului.

   Ostrogotii au ramas supusi hunilor—pe care i-au insotit in campaniile de jaf din Italia si Gallia—pina la moartea lui Atila (453)

   Un alt grup ostrogot, stabilit in Peninsula Balcanica si aflat in serviciul Imperiului Roman de Rasarit, a cunoscut momente de glorie sub regele Theodoric cel Mare (475—526). Sub conducerea acestuia, ostrogotii trec in Italia inving armata romana condusa de Odoacru, care il detronase pe Romulus Augustus in 476. Dupa 5 ani, regele ostrogot il asasineaza pe Odoacru si locul Imperiului Roman de Apus este luat de  un stat germanic condus de Theodoric. Lui Theodoric i-au urmat fiica sa, Amalasunta iar apoi doi regi incapabili sub domnia carora regatul ostrogot s-a prabusit sub loviturile bizantinilor. Ultimele ramasite ale armatelor ostrogote se pierd sub navala longobarzilor.

Bibliografie suplimentara:

       Dicţionar de istorie veche a României (Paleolitic-sec. X), coord. D. M. Pippidi, Editura Ştiinţificǎ şi enciclopedicǎ, Bucureşti, 1976, p. 309-311.

Vezi si:

www.summagallicana.it