Tilişca

        La nord-vest de localitate, pe platoul piscului numit “Catanas” (712 m altitudine), ce prezinta vadite calitati strategice, cercetarile arheologice din anii 1959 – 1964 au dus le dezvelirea unei importante cetati daco-getice. Pantele de est si de sud ale dealului sunt foarte abrupte si de aceea nu necesita o intarire artificiala. Cele de vest si de nord, mai domoale si, in consecinta, accesibile, erau aparate de un puternic val de pamant si de piatra, cu sant interior, ce masoara peste 800 m lungime. Exista portiuni in care valul este dublu. In interiorul valului (ce masoara, la ora actuala, 7 – 8 m latime) s-au construit doua parametre de piatra locala, menite sa-i mareasca stabilitatea. Pe platoul superior al inaltimii au fost durate, din blocuri de calcar frumos cioplite (opus quadratum), doua turnuri. Zidurile acestora au doua paramentre, un pat-radiar din blocuri, ingrijit lucrat si un emplecton din piatra si pamant.

      Grosimea zidurilor este de 2,12 m si erau continuate in caramida slab arsa.In interiorul incintei fortificate, atat pe platoul superior cat si pe terase, s-au descoperit locuinte, depozite si ateliere. Pretutindeni a fost scos la iveala un bogat si variat material arheologic constand din ceramica de luz ori comuna, lucrata cu mana sau modelata cu ajutorul rotii olarului, arme si in special unelte de fier ce au apartinut diversilor mestesugari. Ei prelucrau fierul, lemnul, bronzul ori metale pretioase. Dintre atelierele ce functionau in cetatea dacica de la Tilisca doua sunt foarte interesante. Unul dintre ele aduce un raport deosebit la elucidarea multiplelor probleme pe care le ridica domnia lui Burebista.

        In doua incaperi s-au descoperit cinci socluri cladite din piatra legata cu pamant, pe care au fost asezate rasnite rotative din tuf vulcanic, iar intr-una dintre ele a existat si un cuptor de copt paine. Toate aceste edificii descoperite probabil reprezinta o brutarie. Cea de a doua descoperire, de-a dreptul senzationala, o constituie 14 matrite de bronz si trei mansoane de fier cu ajutorul carora se emiteau denari republicani romani. Matritele sunt perfect lucrate, de asa maniera, incît monedele batute cu ajutorul lor nu se deosebesc prin nimic fata de cele autentice emise interitoriile romane. Pe cele 14 matrite de la Tilisca sunt gravati in negativ denari republicani emisi intre 145 – 138 si 72 i.e.n. Cea din urma moneda ne asigura ca ne gasim in epoca lui Burebista. Acesta descoperire are o mare insenatate istorica este un exemplu foarte bun al inaltului grad de dezvoltare al daco-getiilor.

Pietre din constructie

        Cetatea dacica de la Tilisca s-a ridicat peste o asezare hallstattiana. Inceputul ei pare sa dateze din secolul al 2-lea î.e.n., cea mai mare inflorire inregistrand-o în epoca lui Burebista. Cetatea era, fara indoiala, un important centru al unui trib sau, poate, a unei uniuni tribale pe care Burebista o va uni cu celelalte, constituind statul daco-getic.   

        Potrivit autorităţilor locale, cetatea dacică din apropierea localităţii Tilişca va intra în curând în circuitul turistic naţional. Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu din Sibiu, Vasile Crişan, spune că totul merge în direcţia bună, deşi nu sunt suficienţi bani pentru a se face totul. Restaurarea vestigiilor dacice de la Tilişca a fost începută la mijlocul secolului al XX-lea, însă prin anii ’60 a fost abandonată. Descoperită relativ recent, în 1950, de o echipă de arheologi locali, cetatea fortificată dacică de pe Dealul Căţănaş, din apropiere de Tilişca, include două centuri şi două turnuri – locuinţă de tipul celor de la Costeşti şi Căpâlna. Cetatea datează de la începutul mileniului întâi, era noastră. Grosimea zidurilor cetăţii de la Tilişca este de 2,12 m. În interiorul incintei fortificate s-au găsit locuinţe, depozite şi ateliere. Pretutindeni a fost scos la iveală un variat material arheologic, constând din ceramică lucrată cu mâna sau modelată cu ajutorul roţii olarului. De asemenea, au fost găsite arme şi unelte de fier. Într-unul dintre atelierele ce funcţionau în cetatea de la Tilişca s-au descoperit suficiente date care au condus la elucidarea multiplelor probleme pe care le ridica domnia lui Burebista.  Cercetările efectuate în preajma cetăţii de la Tilişca au scos la lumină denari romani republicani, o drahmă, câteva matriţe monetare folosite în monetăria cetăţii. Mai mult, au fost expuse două morminte de incineraţie în care au fost descoperite piese de podoabă din argint, distruse cu dalta şi trecute prin foc.

         Directorul Vasile Crişan susţine că Cetatea dacică de la Tilişca va fi redată circuitului turistic undeva în luna septembrie 2007. Până atunci se speră ca lucrările de restaurare şi reabilitare să fie încheiate. Deşi contestate de o parte dintre cercetătorii arheologi, pentru modul în care se derulează şi mai ales pentru modul în care au fost investiţi banii alocaţi, lucrările de la Cetatea Tilişca au fost incluse pe lista proiectelor "Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007. "Sperăm ca până în septembrie să terminăm lucrările deschise la turnul locuinţă numărul unu. Aici, după cercetările arheologice realizate cu sprijinul Universităţii «Lucian Blaga» din Sibiu, au fost realizate proiecte de consolidare şi protecţie a monumentului." Profesorul Vasile Crişan spune că banii nu pot fi suficienţi în astfel de proiecte. "Noi intenţionam să realizăm o construcţie nouă pentru a consolida turnul de locuinţe numărul unu, însă s-a renunţat la această idee." Dacă lucrările vor continua conform programărilor, la 22 septembrie a.c., în cadrul evenimentului "Zilele europene ale patrimoniului" va fi inaugurat public situl arheologic Cetatea dacică Tilişca.

Vedere exterioara	Vedere de sus	Zid	Sectiuni
Bibliografie suplimentara:           Nicolae Lupu, Tilişca. Aşezările arheologice de pe Căţănaş, Bucureşti, 1989;          Constantin Preda, Cetatea de la Tilisca, in Magazin istoric, anul XV, nr3 (168), martie, 1981, p. 37;          Dinu Antonescu, Introducere în arhitectura dacilor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984;         Ioan Glodariu, Arhitectura dacilor - civila si militara (sec. II î.e.n. - I e.n.), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983;         Mihail Macrea, Octavian Floca, Nicolae Lupu, Ion Berciu, Cetati dacice din sudul Transilvaniei, Editura Meridiane, Bucuresti, 1966. Vezi si:            www.tilisca.ro            www.arheologie.ulbsibiu.ro