Fortificaţiile dacice din judetul Alba

        Cãpâlna

     Localizare: comuna Sasciori, judetul Alba.

     La 18 km de orasul Sebes, pe un mamelon, numit "Dealul Gargalau", ori "Dealul Cetatii", cu o buna pozitie strategica, situata la 610 m altitudine si dominand valea Sebesului, a fost descoperita o cetate dacica cu ziduri de piatra, in opus quadratum, care incing partea superioara a dealului. In interiorul cetatii s-a descoperit un turn-locuinta patrulater. Platoul cetatii, alcatuit din trei terase, de dimensiuni reduse, este de forma ovala, masurand 56X42 m. Accesul dinspre sud-vest era barat cu ajutorul unui val de pamant, nu prea inalt, prevazut cu un sant interior. Cetatea cu ziduri de piatra a fost foarte probabil inaltata de Burebista si va dura pana la cucerirea romana. Ea a servit, dupa cate se pare, drept resedinta unui nobil dac si avea caracter vadit militar.

Cugir

     Localizare: oraşul Cugir, judetul Alba.

     Pe "Dealul Cetatii", un promontoriu ce domina vatra actualului oras constituind un punct strategic important de unde se poate vedea pana in valea Muresului, se pare ca a existat o fortificatie dacica. Ea n-a fost cercetata prin sapaturi sistematice. Totusi , pe baza fragmentelor ceramice gasite intamplator, pe platoul superior al dealului, se pare ca fortificatia ar data din sec. 2 - 1 i.e.n. Pentru aceeasi datare pledeaza si un mic trezaur de monede ascuns intr-un vas ce s-a descoperit la poalele dealului Cetatii. Din tezaurul respectiv se mai pastreaza opt tetradrahme emise de Macedonia Prima si o imitatie dacica dupa o moneda de tip Filip II. Un alt tezaur monetar s-a gasit pe platoul superior al cetatii.

Piatra Craivii

     Localizare: comuna Cricãu, judetul Alba.

     La aproximativ 20 km spre nord de Alba Iulia, pe o uriasa stanca, cu o excelenta pozitie strategica, s-a descoperit o asezare iportanta dacica cu o incinta fortificata cu ziduri de piatra ecarisata ( oppus quadratum ), situata la 1083 m altitudine. Asezarea se desfasoara pe terase, in cea mai mare parte a lor, amenajate artificial si sustinute de ziduri. Pe asemenea platforme s-au construit turnuri de aparare. Tot aici au fost dezvelite sanctuare cu baze de piatra, de genul celor de la Gradistea Muncelului. Multimea materialelor descoperite: ceramica, unelte de fier, podoabe, ne atesta o vie activitate economica ce se desfasura pe acest loc. Incinta fortificata, acropola, este de forma patrulatera, masurand 67X36 m (grosimea zidurilor este de 3 m) fiind amplasat pe varful masivului stancos.

     Inceputul asezarii dacice de la Piatra Craivii, cat si data durarii zidurilor de piatra nu pot fi precizate cu destula corectitudine. Printre alte materiale ce pot fi datate cu oarecare exactitate, au fost descoperite pana acum cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emisi in anii 88 - 70 i.e.n. si una dacica de argint, batuta la sfarsitul secolului al 3-lea sau inceputul celui urmator. Luand drept criteriu cea mai veche moneda s-a presupus existenta asezarii inca din secolul al 3-lea i.e.n., corespunzand vremii de ridicare a dacilor sub regele Rubobostes. Aceste epoci i-ar apartine doar asezarea, iar cetatea, fortificatia propriu-zisa, ar fi de data cu mult mai recenta, construita fiind in vremea ultimului dintre regii daci, in timpul lui Decebal.

     Dupa cum bine se stie, stabilirea cronologiei unei asezari antice, atunci cand izvoarele scrise lipsesc, este foarte dificila si imbraca intotdeauna un caracter ipotetic fara a avea certitudini. Faptul ca in unele zone ale asezarii de la Piatra Craivii pe anumite terase, stratul dacic de depuneri atinge aproape 2 m grosime constituie, in afara oricarei indoieli, dovada clara a unei locuiri intense si de lunga durata. Ramane insa de precizat cat anume. Cele mai vechi materiale gasite in aceasta asezare, publicate pana acum apartin secolului al 2-lea i.e.n. In aceasta vreme se dateaza anumite forme ceramice lucrate cu mana, la care se adauga cateva podoabe de bronz. Este vorba, foarte probabil, doar de a doua jumatate a secolului, dupa cum indica, printre altele, si fragmentelul dintr-o imitatie dupa cupe deliene, cu motive in relief, la care se adauga si bratari celtice de bronz cu nodozitati, databile si ele in acest rastimp. Cele mai multe dintre descoperiri apartin fazei clasice din evolutia civilizatiei daco-getice, faza ce incepe doar in secolul 1 i.e.n., odata cu Burebista.

     Pare limpede ca intreaga asezare, inca de la inceputul ei, a fost amplasata pe acest masiv stancos si greu accesibil, tocmai din motive de aparare, din motive strategice. Ce ratiune ar fi avut altfel eforturile uriase reclamate pentru fiecare amenajare de terasa, pentru construirea acelor "balcoane", cum le numesc autorii sapaturilor de la Piatra Craivii, pentru fiecare palma de teren obtinuta in plus.

     De vreme ce pe platoul superior nu se constata o alta fortificatie care sa poata fi datata anterior incintei cu ziduri de piatra, ni se pare verosimil ca acestea sa fi fost durate odata cu inceputul asezarii. Pe vremea lui Burebista asezarea cunoaste o deosebita prosperitate, dovedit cu prisosinta de multitudinea materialelor descoperite, databile in acest rastimp. De aceea pare firesc ca cel putin acum daca nu inainte, sa fi fost cladite si zidurile incintei fortificate. Indiferent care dintre ipoteze este cea adevarata, de necontestat ramine caracterul de important centru economic, religios si politic al asezarii de la Piatra Craivii.